Ce este cercetarea pe teren?
Cercetarea pe teren, studiul pe teren sau munca pe teren, este procesul care permite obținerea datelor din realitate și studierea lor pe măsură ce sunt prezentate, fără a manipula variabilele. Din acest motiv, caracteristica sa esențială este că se desfășoară în afara laboratorului, în locul în care apare fenomenul.
Există mai multe tipuri de cercetare de teren, în funcție de obiectivul studiului. Ele pot fi investigații pentru a explora un fenomen nou sau puțin studiat sau pentru a confirma dacă un fenomen se conformează unei paradigme stabilite. Cercetările de teren se pot face și pentru a descrie sau compara variabile etc.
Cercetarea pe teren folosește instrumente precum fișiere sau reprezentări statistice care, combinate cu tehnici precum observarea sau cercetarea, permit colectarea și analizarea datelor studiate.
Unul dintre principalele sale avantaje este că, având loc în locul fenomenului, datele colectate sunt mai fiabile. Cu toate acestea, mutarea pe teren poate fi costisitoare pentru o echipă de anchetă.
Cercetarea de teren permite generarea de noi cunoștințe prin aplicarea metodei științifice, motiv pentru care este considerată esențială atât în științele pure, cât și în științele sociale.
De exemplu, atunci când un grup de biologi colectează probe de apă dintr-un lac pentru a măsura nivelul său de contaminare, fac cercetări de teren.
Deși termenul de cercetare de teren este adesea legat de colectarea de date într-un cadru natural, se referă de fapt la oriunde trebuie să meargă cercetătorul.
Caracteristicile cercetării de teren
Cercetarea de teren are anumite caracteristici. Poziția fenomenului în studiu este, probabil, cea mai importantă, așa cum se va vedea mai jos.
Are loc în afara laboratorului
Cercetările de teren se desfășoară în locul în care urmează să fie studiat fenomenul. Asta înseamnă că „câmpul” este de fapt orice locație geografică care se află în afara unui laborator sau spațiu cu condiții controlate.
Datele sunt colectate în teren
În cercetarea de teren, datele sau eșantioanele sunt căutate în locul în care are loc fenomenul de studiu.
De exemplu, dacă urmează să faceți o investigație cu privire la agresiunea școlară, trebuie să căutați datele într-o școală selectată anterior.
Necesită investiție
Cercetarea de teren necesită un anumit nivel de buget sau, în lipsa acestuia, sponsorizări sau ajutor financiar de la organizații sau persoane fizice.
Dacă un grup de biologi din Mexico City dorește să investigheze fluturii din Michoacán, cheltuielile acelei călătorii vor fi suportate de cercetători sau de organizația pentru care lucrează.
Proiectarea cercetărilor de teren
Proiectarea investigației pe teren este planificarea modului în care fenomenul va fi studiat. Proiectarea cercetării servește pentru a determina tipul de lucru pe teren, instrumentele și tehnicile care urmează să fie puse în aplicare și de aceea trebuie făcut înainte de a începe să abordeze ceea ce urmează să fie studiat.
Proiectarea cercetării poate fi:
- Experimental: se referă la manipularea variabilelor independente pentru a analiza efectul acestora asupra grupului studiat. De exemplu, atunci când un cercetător modifică obiceiurile alimentare ale rozătoarelor sălbatice (variabile independente) pentru a le compara cu un alt grup de rozătoare care se pot hrăni în mod normal.
- Cvasi experimental- Se folosește atunci când grupurile de studiu nu pot fi selectate deoarece sunt deja formate în mod natural. În acest caz, manipularea variabilelor este mai mică și, prin urmare, gradul de fiabilitate al studiului scade. De exemplu, atunci când fac cercetări privind comportamentele adolescenților din două țări cu limbi diferite.
Tipuri de cercetare de teren
Cercetarea pe teren se face pentru a studia un nou fenomen, pentru a-l măsura, pentru a stabili relații între variabile etc. În funcție de obiectivul său, este clasificat în 7 tipuri:
1. Explorator
Colectează date despre aspecte ale realității care au fost puțin sau nimic studiate. Rezultatele servesc pentru a decide dacă sunt necesare cercetări suplimentare în viitor.
De exemplu, un grup de profesori decide să investigheze hărțuirea într-o sală de clasă și găsește date relevante care îi determină să extindă studiul la restul școlii.
2. Evaluativ
Acest tip de cercetare urmărește să demonstreze dacă fenomenul studiat aderă la o anumită paradigmă sau model de realitate. De exemplu, un studiu pentru a determina dacă un grup de femei însărcinate a avut pofte în primul trimestru de sarcină.
3. Descriptiv
Este un tip de investigație pe teren care servește la identificarea variabilelor care nu au fost încă măsurate. De exemplu, un studiu care determină câte ore petrec copiii de la 3 la 5 ani într-un anumit loc în fața ecranului telefonului.
4. Corelațional
Este un tip de cercetare de teren care măsoară relațiile dintre variabilele care aparent sunt conectate. De exemplu, un studiu care relatează creșterea masei musculare a persoanelor care consumă suplimente proteice.
5. Explicativ
Este un tip de cercetare care explică apariția unui fenomen din două sau mai multe variabile.
De exemplu, un studiu despre violența domestică și sărăcia ca cauze ale performanței academice slabe.
6. Comparație
După cum indică și numele, este o investigație al cărei obiectiv este să compare o serie de date. De exemplu, un studiu care compară obiceiurile alimentare ale persoanelor care lucrează în birouri și ale celor care lucrează de acasă.
7. Propunere
Obiectivul acestui tip de cercetare este de a pune un diagnostic al fenomenului studiat și apoi de a propune o soluție. De exemplu, directorul general al unei companii descoperă că metoda sa de producere a pantofilor nu funcționează și face o propunere de a face mai mulți pantofi în mai puțin timp.
Instrumente de cercetare de teren
Instrumentele sau instrumentele cercetării de teren sunt toate mijloacele solicitate de cercetător pentru aplicarea tehnicilor de cercetare. Acestea sunt clasificate în trei tipuri în funcție de funcția lor:
- Organizarea instrumentelor- Folosit pentru a sorta datele de cercetare pe baza unei ierarhii sau a unei secvențe. O listă de întrebări, un catalog de imagini sau un fișier cu date de la intervievați sunt exemple ale acestui tip de instrument.
- Instrumente de calificare- Folosit pentru sortarea datelor pe baza caracteristicilor comune, cum ar fi similitudini, diferențe, caracteristici. O listă alfabetică de nume, o reprezentare statistică și o diagramă de comparație sunt exemple ale acestor instrumente.
- Instrumente schematice: utilizați imagini sau simboluri pentru a reprezenta datele. Cel mai obișnuit exemplu este o hartă, dar poate fi și un plan, o infografică sau o diagramă.
Tehnici de cercetare de teren
Tehnicile de cercetare pe teren sunt toate mecanismele care permit colectarea, analiza și transmiterea datelor studiate.
Dacă datele sunt calitative, adică nu pot fi măsurate, va fi utilizată una dintre aceste tehnici:
- Observarea participantului: este să te implici în fenomenul de studiat. De exemplu, atunci când cercetătorul participă la activitățile unei comunități indigene pentru a înțelege modul lor de viață.
- Povești de viață: constă în culegerea de date biografice ale unui grup de oameni într-o anumită perioadă. Un exemplu ar fi colectarea de povești de la adolescenți din Buenos Aires în lunile de izolare preventivă din cauza coronavirusului.
- Interviu deschis: acestea sunt întrebări în care intervievatul își poate exprima punctele de vedere. De exemplu, atunci când se efectuează un sondaj de opinie asupra situației din țară.
- Grup de discuții: constă în reunirea unui grup de oameni pentru a discuta un subiect. Discuția este înregistrată pentru a fi analizată ulterior.
Dacă datele sunt de natură cantitativă, adică pot fi măsurate, se va aplica una dintre aceste tehnici:
- Observarea pasivă: cercetătorul nu este implicat în fenomenul de studiat. De exemplu, atunci când observăm comportamentul animalelor în habitatul lor natural.
- Interviu închis: Sunt alcătuite dintr-o listă de întrebări cu răspunsuri limitate. De exemplu, când puteți răspunde doar „Da” sau „Nu”.
- Experiment pe teren: studiu efectuat cu o probă care se află în condiții controlate și o probă care se află în condiții normale. De exemplu, atunci când se compară comportamentele dintre șobolanii de laborator și șobolanii sălbatici.
Avantajele cercetării de teren
Cercetarea pe teren permite cercetătorului să aibă contact direct cu ceea ce dorește să studieze și să obțină date fiabile. Acestea și alte beneficii sunt detaliate mai jos:
Contact direct cu fenomenul de studiat
Anchetatorul trebuie să se deplaseze pe terenul în care are loc evenimentul. Acest lucru vă permite să aveți informații de primă mână.
Dacă un grup de oameni de știință va studia un lac poluat, de exemplu, trebuie să meargă la fața locului pentru a colecta probele de apă.
Date fără părtinire
Datele colectate nu răspund la interesul cercetătorilor, ci mai degrabă la natura fenomenului studiat, ceea ce conferă cercetării o credibilitate mai mare.
De exemplu, atunci când studiază un trib izolat în Amazon, cercetătorii colectează date autentice despre modul de viață al comunității, deoarece membrii acesteia nu își schimbă obiceiurile.
Adaptarea cercetării
Pe măsură ce investigația progresează, pot fi analizate noi variabile sau pot fi obținute alte date care ajută la extinderea informațiilor disponibile.
Un studiu privind obiceiurile alimentare ale sugarilor de vârstă școlară poate raporta tipul dietei la înălțime, de exemplu. Acest lucru poate redirecționa ancheta pentru a colecta date despre înălțimea și greutatea fiecărui copil, chiar dacă nu a fost prevăzut la începutul anchetei să facă acest lucru.
Dezavantaje ale cercetării de teren
Banii pentru acoperirea cercetării și posibilitatea de a analiza datele în mod greșit sunt câteva dezavantaje ale cercetării de teren, așa cum este descris mai jos:
Poate fi foarte scump
Călătoria la fața locului, cumpărarea sau închirierea echipamentelor pentru colectarea informațiilor sunt aspecte de care trebuie să se țină cont atunci când se planifică costul unei investigații pe teren.
Erori de analiză a datelor
Când vine vorba de analiza calitativă a datelor, prejudecățile sau convingerile pe care le are cercetătorul pot influența rezultatele studiului. Prin urmare, este important ca persoanele implicate în anchetă să mențină o poziție obiectivă.
De exemplu, dacă cercetătorii au preconcepții cu privire la acea comunitate atunci când studiază obiceiurile unui grup etnic minoritar, credințele lor vor interfera cu analiza datelor.
Îți ia timp
Deși depinde de tipul de cercetare, în general, o muncă de teren necesită un timp rezonabil pentru a studia fenomenul, a colecta și a analiza datele. Prin urmare, implică un anumit nivel de planificare în execuția lor.
Exemple de cercetare de teren
Iată câteva exemple care servesc pentru a vedea impactul acestui tip de cercetare în generarea de noi cunoștințe:
Acordați un studiu asupra fericirii
În 1939, Universitatea Harvard a început unul dintre cele mai lungi și ambițioase studii cunoscute până în prezent. Timp de 75 de ani, au colectat date despre viața a 700 de voluntari pentru a afla ce factori influențează fericirea și succesul oamenilor.
Rezultatele au fost publicate în 2012 de psihiatrul George Vaillant, liderul cercetării, și au concluzionat că cheia fericirii sunt legăturile emoționale. Participanții au recunoscut că sunt fericiți să aibă o rețea de relații familiale și sociale pentru a împărtăși momente bune.
Studiul gemenilor din Minnesota
În 1979, psihologul și geneticianul american Thomas Bouchard a început un studiu asupra gemenilor care fuseseră separați la naștere și crescuți cu diferite familii.
Cercetarea a stabilit că aproximativ 70% din IQ este de origine genetică, deoarece indiferent de condițiile parentale, gemenii au dezvoltat niveluri similare de inteligență. În plus, aveau trăsături de personalitate la fel de asemănătoare cu cele care fuseseră crescute în aceeași casă.
Studiu asupra fluturilor Heliconius
În 2012 a fost publicat un studiu realizat de University College din Londra, care arăta că fluturii speciei Heliconius s-au încrucișat pentru a împărtăși informații genetice care să-i ajute să supraviețuiască.
Fluturii Heliconius melpomene, Heliconius timareta Da Heliconius elevatus împărtășesc trăsături distinctive precum culoarea aripilor lor, care anunță prădătorilor gustul lor neplăcut. Hibridizarea între specii a fost considerată rară, dar acest studiu a relevat că acești fluturi îl folosesc ca strategie de supraviețuire.
Studiu asupra perspectivei de gen în timpul pandemiei SARS-CoV-2
În septembrie 2020, Organizația Națiunilor Unite a publicat un studiu privind țările care au implementat strategii de protecție pentru femeile aflate în situații de violență în timpul pandemiei. Argentina s-a clasat pe primul loc din 206 de țări.
Studiați cele mai strălucitoare culori
În 2020, un studiu de la Universitatea din Cambridge a arătat că cele mai strălucitoare culori din natură erau albastru și verde. Acest lucru se datorează faptului că nu depind de procesele de pigmentare, ci sunt formate din nanostructuri care cresc intensitatea strălucirii lor, în funcție de unghiul de localizare.
Rezultatele acestei cercetări pot avea aplicații în fabricarea unor vopsele de culoare mai durabile și intense.
Vezi si:
- Munca de teren.
- Investigație.
- Proiect de investigație.
- Metodologia investigației.
