Glásnost

Ce a fost glasnostul?

Glásnost a fost o reformă politică aplicată în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Obiectivul său era de a genera discuții interne, libere și deschise între cetățeni cu privire la probleme politice și sociale.

Cuvântul rus glásnost este tradus prin „deschidere” sau „transparență”. Glásnostul a fost o propunere politică făcută de liderul politic Mihail Gorbaciov la mijlocul anilor 1980 și pusă în acțiune între 1986 și 1991.

Glasnost, împreună cu perestroika (set de politici economice), a făcut parte din procesul de reforme și reorganizare pe care l-a experimentat Uniunea Sovietică.

Aceste reforme s-au caracterizat prin faptul că permit o mai mare libertate de exprimare și libertatea presei în jurul evenimentelor politice și sociale. De asemenea, a promovat diseminarea informațiilor și dreptul la disidență cu privire la diferite chestiuni ale statului.

Printre cele mai importante consecințe ale glasnostului se numără puternica critică socială a realității sovieticilor și dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Contextul istoric al glásnostului

Glasnost face parte din termenii politici ruși folosiți, în jurul secolului al XVIII-lea, pentru a se referi la transparența afacerilor guvernamentale.

Termenul a fost preluat de Mihail Gorvachev în 1985, când era secretar general al Comitetului central al Partidului Comunist. La acea vreme, el a propus un set de reforme politice și economice care au generat agitație în rândul politicienilor și cetățenilor.

Intenția sa cu glásnostul a mers dincolo de a oferi o mai mare deschidere informației și de a face cunoscute numeroase adevăruri ascunse. De asemenea, a încercat să reducă controlul statului și să contracareze secretul caracteristic Uniunii Sovietice, susținut de conservatorii Partidului Comunist.

Glasnostul a fost o încercare de conservare a Uniunii Sovietice prin restructurarea sistemului politic, economic și social. A inclus, de asemenea, restructurări tehnologice care riscau să devină perimate și în faliment pentru acea vreme.

Catastrofa nucleară de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost un eveniment de impact la nivel mondial care a expus defectele din programul nuclear sovietic. Norul radioactiv generat de explozia reactorului nuclear s-a răspândit în Ucraina, Polonia, Germania, Belarus, Finlanda, Suedia, Norvegia și Franța.

Lipsa transparenței informațiilor a făcut dificilă pentru stat să planifice strategii mai eficiente și mai rapide. Acest lucru a dezvăluit cât de importantă informație a fost reținută statului, societății sovietice și comunității internaționale în general.

Consecințele lui Glásnost

• Reforma instituțională: au existat reforme ale sistemului politic care au făcut posibilă introducerea funcției de președinte în Uniunea Sovietică și organizarea alegerilor libere. În martie 1990, Gorbaciov a fost ales primul președinte al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, funcție pe care a ocupat-o până în 1991.
• O mai mare transparență a informațiilor: Partidul Comunist a pierdut o mare parte din controlul politic pe care l-a exercitat asupra mass-media. Acest lucru a făcut posibilă publicitatea realității problemelor sociale și economice pe care le întâmpinau sovieticii, au fost publicate politicile staliniste care erau necunoscute pentru mulți și era clar că nu toată lumea era aliniată la această politică atunci când a avut loc explozia nucleară de la Cernobîl în aprilie. 26. 1986.
• Acces mai mare la noile tehnologii: a fost promovată dezvoltarea în continuare a accesului la tehnologie.
• Eliberarea prizonierilor politici: a fost posibilă eliberarea mai multor deținuți politici reținuți din diverse motive.
• Acces la mai multe informații: semnalul de comunicare internațional a fost permis și deschis.
• Relația politică internațională: a început o relație politică internațională mai bună între Uniunea Sovietică și Statele Unite.
• Dezintegrarea Uniunii Sovietice: aplicarea glásnostului, împreună cu perestroika, au fost politici care au generat nemulțumiri pe scară largă, deoarece au evidențiat condițiile și dificultățile cu care se confruntă cetățenii; în consecință, în 1991 URSS a fost dizolvată.

Glásnost și Perestroika

Perestroika a fost o reformă instituită de Gorvachev pentru a restructura politicile economice ale Uniunii Sovietice, întrucât statul deținea controlul comerțului. Termenul se traduce în spaniolă prin „restructurare”.

Cu perestroika, s-a căutat să iasă din declinul economic și să genereze o mai mare independență comercială, libertate în gestionarea monedelor, libertatea prețurilor, printre altele.

La scurt timp, Gorvachev a promulgat glasnostul pentru a permite spațiu pentru dezbateri interne pe probleme sociale.

Ambele reforme au fost destinate să creeze o structură nouă și mai bună pentru Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, printre consecințele sale, pe lângă nemulțumirea generală din cauza crizei economice și sociale, a fost și sfârșitul Uniunii Sovietice.

Vezi si:

• Perestroika.
• Revoluția Rusă.
• Stalinismul.