Înțelesul masei (ce este, concept și definiție)

Ce este masa:

Liturghia este ceremonia principală a Bisericii Catolice și a Bisericii Ortodoxe. În această sărbătoare credincioșii evocă amintirea vieții, pasiunii, morții și învierii lui Isus. Se mai numește Sfânta Euharistie sau Cina Domnului. Cuvântul „masă” provine din latină dor de o, care înseamnă „expediere”.

Se mai numesc masa compoziții muzicale făcută în mod deliberat pentru însoțirea liturghiei.

Liturghia este un spațiu pentru întâlnirea comunității și o școală de rugăciune. Pentru catolici, este obligatoriu să asiste la Liturghie duminica (care înseamnă „Ziua Domnului”), dar Liturghia este sărbătorită zilnic în toate bisericile catolice din întreaga lume.

O mare parte din structura Liturghiei se bazează pe tradițiile iudaismului, dar ele sunt adaptate corpului de credință al creștinilor.

Liturghia este structurată în mai multe secțiuni, fiecare dintre acestea evocând un sens specific în conformitate cu relatările Evangheliei și invită o atitudine spirituală echivalentă, care este exprimată în cuvinte sau atitudini corporale (rugăciune în picioare, rugăciune îngenuncheată, poziție de ascultare etc.)

Părți ale Liturghiei

Masa este împărțită în mai multe părți, care la rândul lor sunt împărțite în altele mai mici. Sa vedem:

Rituri inițiale

Înainte de a începe Sfânta Liturghie în mod corespunzător, se execută o serie de simboluri rituale care generează sau exprimă dorința spirituală de a participa. Acestea sunt:

1. Procesiunea de intrare, în care credincioșii însoțesc intrarea preotului și se pregătesc pentru a-și localiza locurile.
2. Salutul inițial, în care preotul, invocând Sfânta Treime prin semnul crucii, salută adunarea și îi întâmpină.
3. Actul penitențial, în care toți participanții recunosc că au păcătuit și sunt pregătiți să primească îndrumarea lui Dumnezeu din smerenie.
4. Gloria, sau slăvirea lui Dumnezeu, o rugăciune care recunoaște că numai Dumnezeu este sfânt și că credincioșii au nevoie de harul său.
5. Rugăciunea de colectare, în care preotul colectează toate intențiile comunității și le prezintă lui Dumnezeu.

Liturghia cuvântului

Liturghia cuvântului, după cum sugerează și numele său, este despre proclamarea cuvântului lui Dumnezeu cuprinsă în Biblie și reflectarea sa. Este structurat în mai multe părți sau etape:

1. Lecturi:
   • Prima lectură: Aceasta corespunde lecturii Vechiului Testament, care evocă istoria lui Israel și a profeților săi.
   • Psalm: corespunde lecturii comunitare, rugată sau cântată, a psalmilor. Psalmii sunt rugăciuni poetice dedicate lui Dumnezeu și multe dintre ele au fost scrise de regele David.
   • A doua prelegere: corespunde cu citirea scrisorilor pastorale ale apostolilor, a cărții Faptelor și a Apocalipsei, prezentă în Noul Testament. A doua lectură se face doar duminica și în sărbătorile solemne.
   • Lectura Sfintei Evanghelii: Este precedată de aclamarea Evangheliei, care cântă de obicei „Aliluia”. În acest moment se citește un pasaj dintr-una dintre evangheliile canonice, în care sunt relatate învățăturile lui Isus.
2. Omilie: Este un discurs pregătit de preot, în care acesta explică credincioșilor sensul lecturilor făcute în timpul sărbătorii.
3. Crez: După ce au ascultat cuvântul și interpretarea acestuia, credincioșii se ridică să-și proclame toate credințele ca comunitate.
4. Mijlociri: În această secțiune, credincioșii care doresc acest lucru își exprimă nevoile cu voce tare, fie în numele lor, fie în numele comunității.

Vezi și Omilia.

Liturghia Euharistiei

După liturghia Cuvântului, urmează momentul culminant al sărbătorii catolice: liturghia Euharistiei, în care se repetă memorialul Cinei Domnului, conform instrucțiunilor pe care Iisus Hristos le-a lăsat apostolilor săi. Această parte este împărțită în trei secțiuni fundamentale. Și anume:

1. Ritul ofrandelor: comunitatea credincioșilor îi prezintă preotului pâinea și vinul pe care trebuie să îl sfințească.
2. Marea rugăciune euharistică: Când preotul primește ofrandele (pâine și vin), pune mâinile asupra lor și îi cere lui Dumnezeu să le transforme în trupul și sângele lui Isus Hristos prin Duhul Sfânt. În această secțiune, preotul povestește încă o dată memorialul Cina cea de Taină.
3. Ritul Împărtășaniei: Preotul dăruiește comunității darurile transformate și, după ce s-au rugat Rugăciunea Domnului și și-au acordat reciproc darul păcii, toți credincioșii merg la altar pentru a primi trupul și sângele lui Isus în pâine și vin.

Ritualuri de adio

La sfârșitul comuniunii, preotul face o rugăciune de mulțumire și binecuvântează comunitatea credincioșilor care au participat, îndemnându-i să fie martori la învierea Domnului.

Liturghie în muzică

În domeniul artelor muzicale există o formă numită Masa, care se îndreaptă tocmai către acompaniamentul muzical al liturghiei sau Cina Domnului.

Masele muzicalizate au fost promovate de Biserica Catolică, mai ales din secolul al VI-lea al Evului Mediu, când papa Grigorie cel Mare a ordonat unificarea stilului muzical. Prin urmare, tipul de cântec care a fost practicat a primit numele de cântare gregoriană.

În Evul Mediu, masele erau cântate strict a cappella și sub forma cântării gregoriene, în care nu exista decât o singură linie melodică.

Spre Renaștere, a apărut cântec liturgic polifonic. Odată cu dezvoltarea polifoniei, organ ca instrument de însoțire, care a fost folosit pentru a înlocui vocile armonice lipsă din cor. Începând din perioada barocă, s-a dezvoltat arta contrapunctului și a fugii, iar instrumentarea a devenit din ce în ce mai complexă.

A masa muzicală Acesta este alcătuit din următoarele secțiuni: Kyrie eleison, Glorie, Crez, Sanctus, Benedictus Da Agnus Dei. Există multe mase celebre din punct de vedere muzical, cum ar fi Liturghie de încoronare de Mozart, Liturghie pentru înmormântarea reginei Maria compus de Henry Purcell, Messa da Capella patru voci de Claudio Monteverdi etc.

Vezi si

• Euharistie.
• Sacrament.
• Caracteristicile creștinismului.