Ce este Paradigma:
Ca paradigmă pe care o numim orice model, model sau exemplu care trebuie urmat într-o situație dată. Cuvântul, ca atare, provine din grecescul παράδειγμα (paradeigma).
În sens larg, se referă la o teorie sau un set de teorii care servește drept model de urmat pentru a rezolva probleme sau situații specifice care apar.
Sinonime pentru paradigm sunt model, model, exemplu, matriță, ideal, precum și canon, normă sau regulă.
În engleză, paradigma poate fi tradusă ca paradigmă. De exemplu: "Aceasta este o schimbare de paradigmă în politica Asiei de Sud a Statelor Unite”(Aceasta este o schimbare de paradigmă în politica SUA din Asia de Sud).
Paradigma în lingvistică
Pentru Ferdinand de Saussure, în al său Curs de lingvistică generală (1916), toate unitățile lingvistice (fonologice, morfologice sau semantice) sunt legate de legături paradigmatice sau sintagmatice.
Relații paradigmatice sunt acelea în care un element se stabilește cu un set de elemente lingvistice cu caracteristici similare care, datorită categoriei lor gramaticale și a semnificației lor, pot ocupa aceeași poziție în lanțul sintagmatic.
De exemplu, în propoziția „Patricia va călători cu mașina”, cuvântul mașină evocă un set de asociații semantice referitoare la mijloace de transport, cum ar fi vehicul, automobil, mașină, autobuz, tren, avion, navă, care ar putea foarte bine să înlocuiască cuvântul mașină.
Paradigma științifică
În domeniul științific, paradigma este un principiu, teorie sau cunoaștere provenind din cercetări dintr-un domeniu științific, care va servi drept referință și model pentru cercetările viitoare.
Potrivit fizicianului și filosofului american Thomas Samuel Kuhn (1922-1996), în cartea sa The Structure of Scientific Revolutions, paradigmele sunt:
„Realizări științifice care generează modele care, pe o perioadă mai mult sau mai puțin lungă, și într-un mod mai mult sau mai puțin explicit, ghidează dezvoltarea ulterioară a cercetării exclusiv în căutarea soluțiilor la problemele puse de acestea”.
Paradigme educaționale
O paradigmă educațională este un model utilizat în educație. Paradigma folosită de un profesor are un impact mare asupra modului în care elevul se confruntă și reacționează la cunoștințe, învățându-le sau respingându-le în funcție de modul în care este abordată.
Un exemplu în acest sens este modul în care învață noile generații, care diferă de generațiile anterioare. Prin urmare, o paradigmă educațională conservatoare nu va avea prea mult efect la nivel social.
În schimb, paradigmele inovatoare pot duce la învățare dinamică care stimulează elevul, producând o schimbare reală în acest sens.
Paradigme de programare
O paradigmă de programare se referă la modul în care un programator sau un grup de programatori rezolvă una sau mai multe probleme clar definite. În acest sens, reprezintă un mod particular de a oferi soluții.
Există diferite paradigme de programare. Cele patru principale sunt imperativul, declarativul, logicul, funcționalul și orientat spre obiect. Aceste paradigme diferă unele de altele datorită modului de abordare a elementelor implicate în problemă, precum și a pașilor necesari pentru a ajunge la soluționarea ei.
Paradigma complexității
Complexitatea este un termen folosit în filozofie, epistemologie, lingvistică, pedagogie, matematică, chimie, fizică, meteorologie, statistici, biologie, sociologie, economie, medicină, psihologie, în informatică sau informatică.
Prin urmare, definiția sa variază în funcție de zonă. Teoria complexității este, de asemenea, cunoscută sub numele de provocare complexă sau gândire complexă.
Paradigma complexității, numită și gândire complexă, își propune să raporteze diverse discipline și forme ale științei, dar fără a le amesteca.
Paradigma societății curge în diferite zone ale societății și include incertitudinea ca o deschidere către noi posibilități și nu ca ceva care încetinește procesul de gândire.
