Ce este motivația:
motivare este acțiunea și efectul motivării. Motivul sau motivul cauzează efectuarea sau omiterea unei acțiuni. Este o componentă psihologică care ghidează, menține și determină comportamentul unei persoane. Se formează cu cuvântul latin motivus („mișcare”) și sufixul -tion („acțiune”, „efect”).
Tipuri de motivație
Uneori se stabilesc diferite tipuri de motivație în funcție de sursa sau originea stimulului. În motivarea realizării, în care mecanismul care promovează acțiunea este realizarea unui anumit obiectiv. motivarea afilierii presupune căutarea securității și apartenența la un grup. motivația concurenței nu numai că pretinde că atinge un obiectiv stabilit, dar caută și să-l atingă în cel mai bun mod posibil. În psihologie, două tipuri de motivație se disting de obicei în funcție de unde provine stimulul: motivația intrinsecă Da motivația extrinsecă.
Motivația intrinsecă
În motivația intrinsecă, persoana începe sau desfășoară o activitate datorită stimulentelor interne, pentru plăcerea de a o face. Satisfacția de a face sau de a obține ceva nu este determinată de factori externi. Prin urmare, este legat de satisfacția personală de sine și stima de sine. De exemplu, există oameni care fac exerciții fizice pentru că le place să fie activi.
Motivația extrinsecă
În motivația extrinsecă, stimulul sau stimulentul care determină o persoană să desfășoare o activitate provine din exterior, este un stimulent extern și nu provine din sarcina însăși. Funcționează ca o întărire. De exemplu, atunci când o persoană efectuează exerciții fizice nu doar pentru faptul că se bucură să o facă, ci din motive sociale sau de altă natură.
Motivația personală
În psihologie, există diverse teorii care stabilesc și clasifică elementele care determină o persoană să facă ceva sau să nu mai facă acest lucru. În multe cazuri, motivația unei persoane este determinată de nevoi, așa cum este stabilit în așa-numita „piramidă a lui Maslow”. La fel, motivația este puternic influențată de satisfacția de a îndeplini o sarcină sau de a atinge un anumit obiectiv, dar și de stimulentele pe care le poate presupune realizarea sau neefectuarea unui anumit comportament.
Motivația muncii
Motivația pentru muncă este una care este legată de mediul de lucru. Câteva exemple pot fi remunerația financiară, zilele de vacanță, statutul social și realizarea și îndeplinirea sarcinii în sine. În acest caz, este important ca persoana să găsească factori intrinseci în dezvoltarea sarcinilor unui loc de muncă.
Motivația sportivă
În lumea sportului, în special la un nivel înalt, motivația este esențială, deoarece, în multe cazuri, pentru a atinge anumite obiective, corpul trebuie să se împingă la limite enorme de efort. Îmbunătățirea de sine, competitivitatea și recompensa care poate fi obținută prin atingerea unui obiectiv mută sportivii în multe cazuri. În multe cazuri, motivația intrinsecă este condiționată de însăși logica sportului și a competiției ridicate, iar sportivii trebuie să lucreze și asupra componentei mentale. De exemplu, în evenimentele de ciclism pe termen lung în care este necesar un efort mare, sportivii cărora le place ciclismul și alpinismul pot pierde acest tip de motivație atunci când nivelul cererii este mai mare.
