Ce este Libertatea:
Libertatea este facultatea sau capacitatea ființei umane de a acționa conform valorilor, criteriilor, rațiunii și voinței lor, fără alte limitări decât respectarea libertății altora.
Există libertate când oamenii pot acționa fără constrângere și opresiune de către alți subiecți. Din acest motiv, se spune că o persoană este în libertate sau acționează în libertate atunci când nu se află în condiția unui prizonier, supus ordinelor altora sau sub constrângere.
Libertatea are un sentiment de responsabilitate individuală și socială. Prin urmare, există o relație între libertate și etică, deoarece acționarea în libertate nu este dusă de impulsuri, ci acționarea conștiincioasă pentru binele propriu și comun.
Libertatea este un concept construit de societate pentru a realiza o coexistență deplină și constructivă. În acest sens, este consacrat în Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Cuvântul libertate este, de asemenea, folosit pentru a se referi la puterea pe care cetățenii o au de a acționa după propria voință și interese în cadrul legii.
Cuvântul derivă din latină gratuit Da libertātis, ceea ce înseamnă „cel care este liber din punct de vedere juridic și politic”. În trecut, termenul făcea aluzie la cei care s-au născut liberi sau care au obținut libertatea, după ce s-au născut sub sclavie sau vasalitate.
Caracteristicile libertății
- Se opune opresiunii: libertatea se caracterizează prin opunerea sistemelor de opresiune create de ființele umane pentru a-și controla și instrumentaliza egalii. Se opune sclaviei, servituții forțate, constrângerii, manipulării, șantajului, amenințării și supravegherii constante.
- Implică autodeterminare: libertatea implică dreptul de a decide singur despre interesele, convingerile, opiniile și acțiunile tale.
- Este un drept uman: Libertatea este apărată ca un drept fundamental al omului în măsura în care respectarea acestuia este o garanție a păcii, a binelui comun și a progresului individual și social.
- Este un act de responsabilitate: persoana liberă este responsabilă pentru propriile sale acte și nevoi, dar și pentru consecințele acțiunilor sale în fața societății.
- Este o valoare: ca valoare, idealul libertății ghidează acțiunile umane spre dialog, înțelegere, respect și toleranță. Libertatea inspiră construcția unui model de societate deschisă și democratică, care aspiră la pace.
- Are limite: Libertatea unei persoane își găsește limitele în dreptul la libertatea altora. Exercitarea libertății nu ne scutește de obligația de a ne răspunde nevoilor noastre de bază.
- Este necesar să aveți informații bune: Un bun exercițiu de libertate este să ai la îndemână toate informațiile necesare pentru a face cele mai bune alegeri. Cu cât persoana este mai informată, cu atât mai multe elemente au pentru a evalua luarea deciziilor.
Tipuri de libertate
Libertatea de cult sau libertatea religioasă
Libertatea de cult sau libertatea religioasă se referă la dreptul de a alege un sistem de credințe religioase și de a-l manifesta fără pedepse, amenințări sau constrângeri. Include libertatea de a te declara ateu.
De exemplu, alegerea liberă de a fi creștin sau musulman; sărbători sfinte fără pedeapsă; să trăiască conform normelor religiei cuiva atâta timp cât nu le lipsește binele comun etc.
Libertatea de cult este stabilită și în articolul 18 din Declarația drepturilor omului. În fiecare țară există legislație care stabilește modul în care este permisă sau limitată expresia acesteia.
Vezi și: Libertatea de închinare
Libertatea de exprimare sau de opinie
Libertatea de exprimare constă în dreptul de a exprima idei, opinii și sentimente în cadrul normelor de respect și conviețuire sănătoasă. Este consacrat în articolul 19 din Declarația drepturilor omului.
Câteva exemple de libertate de exprimare sunt publicarea operelor literare, participarea la dezbateri publice și libertatea presei.
Fiecare țară are legi care reglementează libertatea de exprimare. Acest lucru implică anumite limite, în special în ceea ce privește mass-media și responsabilitatea socială a acesteia.
De exemplu, legile reglementează libertatea de exprimare interzicând susținerea violenței sau incitarea la ură, care este incriminată de lege.
Libertatea presei
Libertatea presei consacră dreptul mass-media de a disemina în timp util informații veridice către populație fără cenzura statului sau a altor factori de putere. Libertatea presei este o formă concretă de libertate de exprimare.
Libertatea presei trebuie apărată constant, deoarece este amenințată atât de puterile politice, cât și de puterile economice care folosesc sponsorizarea ca factor coercitiv.
Un exemplu de libertate a presei este scrierea și publicarea de știri controversate, editoriale și articole de opinie.
Libertatea de gândire
Libertatea de gândire se referă la exercitarea liberă a reflecției, a conștiinței și a sistemului de credințe. De asemenea, include libertatea de a le exprima public și privat, fără penalități. De exemplu, exprimarea unei opinii politice contrare celei unui coleg sau grup cu deplină încredere.
Libertatea politică
Orice persoană are dreptul de a participa la activități politice în țara sa. Acest drept poate fi exercitat direct (în calitate de funcționar public) și indirect (prin vot universal, liber și secret).
Acest drept este consacrat în articolul 21 din Declarația universală a drepturilor omului. Cu toate acestea, libertatea politică nu există în țările care susțin regimuri autoritare și antidemocratice de diferite tipuri.
Libertate de alegere
Libertatea de alegere se referă la dreptul de a alege între diverse opțiuni fără constrângere din partea autorităților, a altor entități sau persoane fizice. De exemplu:
- alege liber un partener pentru a forma o familie (articolul 16 din Declarația universală a drepturilor omului);
- alege locul de muncă în funcție de interesele și vocația cuiva (articolul 23, numărul 1 din Declarația universală a drepturilor omului);
- alegeți tipul de educație al copiilor (articolul 26, cifra 3, din Declarația universală a drepturilor omului).
Libertatea de asociere
Libertatea de asociere se referă la dreptul de întrunire și asociere între oameni pentru a dezvolta activități economice, politice, civice, culturale sau de altă natură, cu condiția ca acestea să fie pașnice. Este consacrat în articolul 20 din Declarația universală a drepturilor omului.
De exemplu, sindicatele, asociațiile civile cu sau fără motive de profit, formarea partidelor politice etc.
Libertatea de asociere include dreptul de a nu aparține vreunei asociații.
Libertatea de tranzit
Libertatea de tranzit sau de circulație se referă la dreptul de a se deplasa de la un teritoriu la altul. Acesta include dreptul de a trece frontierele internaționale și de a reveni în propria țară, atâta timp cât sunt îndeplinite standardele internaționale.
Libertatea de circulație este consacrată în articolul 13 din Declarația universală a drepturilor omului.
Libertatea economică
Libertatea economică consacră dreptul indivizilor de a lucra, investi, profita și gestiona activele în funcție de interesele lor, fără a aduce atingere drepturilor altora. De exemplu, libertatea de a crea companii.
Libertate financiara
Libertatea financiară se referă la stilul de viață care rezultă din obținerea de venituri recurente (numite și venituri pasive sau reziduale), mai degrabă decât trăirea din venituri din salarii sau taxe (venituri liniare).
Aceasta implică independență absolută în gestionarea timpului personal. Un exemplu de libertate financiară este trăirea din performanța stocului unei companii sau colectarea redevențelor.
Acest sentiment de libertate este foarte restrâns, deoarece este limitat la simpla independență a muncii și, în practică, nu este generalizabil pentru toate ființele umane.
Conceptul implică, de asemenea, unele controverse. De exemplu, faptul că o persoană se bucură de libertate financiară implică faptul că alți oameni lucrează pentru a produce bogăția care o susține. Prin urmare, libertatea financiară nu se califică drept drept uman.
Libertate absolută
Libertatea absolută este înțeleasă ca independența totală și completă a determinărilor externe individului, precum nevoia, normele stabilite sau chiar relațiile interumane.
Ca atare, conceptul de libertate absolută este utopic. Aceasta înseamnă că este o idealizare a conceptului de libertate. Ideea libertății absolute nu are nicio bază în realitate, deoarece nu recunoaște natura condiției umane, întotdeauna supusă condițiilor de mediu, biologice și sociale.
Valoarea libertății
Valoarea libertății este că, datorită acesteia, ne putem exprima ideile și opiniile în public, să avem educația dorită sau să urmăm credințele cu care ne identificăm, ca să numim câteva exemple. Fără libertate, niciunul dintre aceste lucruri nu ar fi posibil.
Dar nu există libertate absolută. Exercităm libertatea ținând cont întotdeauna de alte valori care sunt importante și pentru a trăi în societate, precum respectul și responsabilitatea.
Libertate și respect
Libertatea noastră nu poate depăși libertatea altora. Prin urmare, respectarea opiniilor și credințelor altor oameni este esențială atunci când ne exersăm libertatea.
De exemplu, avem libertatea de a fi atei, dar asta nu înseamnă disprețuirea celor care urmează o religie sau împiedicarea altor oameni să își practice cultele.
Libertate și responsabilitate
A avea libertate înseamnă, de asemenea, utilizarea ei responsabilă. Libertatea nu constă în a face ceea ce dorim, ci în a alege acțiuni rezonabile și responsabile în fața consecințelor pe care le au pentru noi și pentru ceilalți. Libertatea fără responsabilitate este desfrânare.
De exemplu, putem înțelege că avem libertatea de a veni la un curs oricând dorim. Dar adevărul este că cursurile sunt programate în avans, astfel încât toată lumea să poată participa. Întârzierea ne afectează performanța personală, ne face să arătăm iresponsabili și ne distrage atenția colegilor. Participarea la ora stabilită este un act de libertate responsabilă, deoarece asigură tuturor dreptul la o educație de calitate.
De ce este libertatea un drept?
Libertatea este un drept. A fost recunoscută de comunitatea internațională în Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, semnată la Paris la scurt timp după al doilea război mondial. Are antecedentele sale în Revoluția franceză din 1789 și în procesele de abolire a sclaviei, gestate din secolul al XVIII-lea până la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Libertatea este consacrată ca un drept al omului de a o proteja. Deși toate ființele umane se nasc libere și egale, înzestrate cu conștiință și supuse fraternizării, au existat întotdeauna situații care pun în pericol libertatea noastră.
Guvernele dictatoriale sau formele moderne de sclavie sunt unele dintre amenințările la adresa libertății cu care ne confruntăm în prezent în diferite părți ale lumii.
Altele derivă din dreptul la libertate, precum dreptul la educație, familie, asociere și alegere, iar acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea socială și bunăstarea personală și colectivă.
Vezi si:
- Responsabilitate
- Depravare
Libertate și etică
Etica și libertatea sunt strâns legate. Funcția eticii este tocmai de a conduce ființa umană spre fericire și libertate, prin practica conștientă a Binelui și a responsabilității personale și sociale.
Etica constă în căutarea celui mai înalt bine posibil, chiar și când uneori sfidează normele sau legile impuse de tradiție în societate. Astfel, punerea binelui înaintea ascultării oarbe necesită exercitarea libertății conștiinței, deoarece are o mare responsabilitate.
Vă poate interesa:
- Etică
- Valori
- Fraze celebre care definesc conceptul de libertate
