Ce este analiza:
Prin analiză înțelegem examinarea atentă și detaliată a unei chestiuni să-i cunoaștem natura, caracteristicile, starea și factorii care intervin în toate acestea.
Cuvântul analiză este format din prefixul grecesc Ana, care înseamnă „de jos în sus” sau „în întregime”; a verbului lyein care înseamnă „picătură” și sufix -sis, care înseamnă „acțiune”.
Prin urmare, analiza va fi acțiunea de a dezlega complet semnificația unui element în studiu.
Analiza este, de asemenea, considerată a fi o competență de inteligență, capabilă să înregistreze și să proceseze informații pentru a găsi soluții.
Cuvântul are aplicare în toate domeniile vieții. Expresii precum analiza politică, analiza istorică, analiza medicală sau analiza sângelui sunt frecvente. Acest lucru arată că totul este capabil de a fi analizat.
Fiecare tip de analiză este dedicat studierii cu atenție a unor fenomene specifice, nu numai în ceea ce privește caracteristicile care le definesc, ci și în ceea ce privește cauzele și consecințele legate de acestea.
Tipuri de analize
Există diferite tipuri de analize în funcție de metodologiile sau scopurile care urmează să fie studiate. Printre acestea, putem menționa următoarele exemple:
Analiza cantitativa
Se referă la toate acele analize care pleacă de la studiul obiectelor sau situațiilor prin interpretarea figurilor. Aceste cifre pot exprima cantitatea, volumul, proporția, greutatea etc. Acest tip de analiză este foarte frecvent, de exemplu, în studiile statistice.
Analiza calitativa
Se referă la acele studii care examinează fenomenele pe baza proprietăților lor calitative, adică pe baza calităților sau caracteristicilor și modurilor lor de comportament. Este frecvent aplicat în cercetarea umanistă.
Analiza teoretică
Analiza teoretică este dedicată studiului sistematizat al teoriilor și conceptelor, fie în sine, fie aplicat unui anumit obiect de studiu. Poate avea mai multe scopuri, în funcție de caz.
De exemplu, demonstrați eficiența modelului teoretic, furnizați instrumente pentru interpretarea unui fenomen sau justificați observațiile făcute cu privire la problemele studiate.
Analiza formală
Se referă la toate acele analize care studiază în detaliu formele, înțelegând nu numai caracteristicile lor, ci și originea și contextul lor. De exemplu, iconografie.
Analiză structurală
Este cea care ia ca punct de studiu structura unui obiect și articularea dintre părțile sale. Poate fi folosit în domenii atât de diverse precum seismologia, arhitectura, naratologia etc.
Analiza experimentală
Este o metodă de analiză care aplică experimente și apoi studiază rezultatele comparativ pentru a ajunge la anumite concluzii. Analiza experimentală este adesea aplicată în știință.
Analiză exhaustivă
Acest tip de analiză traversează toate variabilele posibile pentru a înțelege fenomenele dintr-un context complex sau ca fenomene complexe în sine.
Diferența dintre analiză și descriere
O descriere evidențiază starea unei probleme fără a aborda cauzele, consecințele sau complexitatea procesului său.
Dimpotrivă, analiza studiază motivele ultime care au cauzat o anumită circumstanță și își proiectează comportamentul în viitor. Analiza poate începe de la o descriere sau o poate include, dar cu siguranță o transcende.
