Cunoștințe filozofice: ce este, tipuri, caracteristici și exemple

Ce este cunoașterea filosofică

Cunoașterea filosofică este ansamblul de cunoștințe obținute prin observare, analiză și reflecție asupra naturii ființei și a realității pe care o contemplă.

Funcția cunoașterii filosofice este de a genera idei și cunoștințe noi din reflecție și argumentare rațională.

Acesta caută să răspundă la modul în care ființa umană se raportează la realitate și existență și ne apropie de înțelepciunea care îndrumă viețile oamenilor.

Obiectivele sale sunt să găsească adevărul lucrurilor, cunoștințelor și ființei, precum și să răspundă la întrebări despre gândirea actuală și actuală.

Cunoașterea filosofică se caracterizează prin faptul că este critică, analitică și integrativă, pentru a îndruma acțiunile umane. Pentru a face acest lucru, trebuie să evaluați validitatea argumentelor și revendicărilor dvs.

Există diferite tipuri de cunoștințe filozofice care acoperă diverse subiecte, discipline, metode și teorii care permit rezolvarea diverselor probleme filosofice. De exemplu, cunoștințele epistemologice studiază originea și validitatea ideilor, iar cunoștințele politice studiază modul în care sunt relațiile dintre indivizi într-o societate.

Caracteristicile cunoașterii filosofice

• Este o cunoaștere rațională: caută răspunsuri de înțeles la înțelegerea umană despre fenomene sau fapte necunoscute. Temele de studiu sunt abordate din conceptele, categoriile și principiile logice care există deja.
• Este sistematic: Se caută să organizeze cunoștințele care sunt adunate pe un subiect, pe baza unui model care îi permite să transmită această acumulare de idei într-un mod coerent.
• Este critic: Cunoașterea este cea care încurajează analiza și raționamentul a ceea ce se știe, mai ales dacă există îndoieli. În acest fel, oamenii se apropie de adevăr și evită afirmațiile directe.
• Este legat de istorie: cunoașterea este legată de contextul istoric, cultural și social în care este formulată. Prin urmare, este schimbătoare în timp.
• Este o cunoaștere integratoare: cuprinde și încearcă să dea sens experiențelor umane, adică tot ceea ce indivizii pot simți, gândi, face sau imagina. În acest fel, își propune să genereze noi cunoștințe.
• Este speculativ: Este o cunoaștere care, prin reflecție, caută să se apropie de realitatea sau adevărul lucrurilor. Cu toate acestea, nu aveți nicio obligație de a vă testa teoriile.

Tipuri de cunoștințe filosofice

Tipurile de cunoștințe filozofice derivă din ramurile filozofiei. Ei caută să stabilească o concepție rațională a universului, a naturii ființei umane și a realității, pentru aceasta ținând cont de diferite perspective teoretice și practice, cum ar fi:

Cunoștințe epistemologice: se referă la cunoașterea pură care constă în studierea cunoștințelor în sine. Se concentrează pe studiul originii ideilor și a limitei cunoașterii. Are legătură cu înțelepciunea. De exemplu, analizează și pune la îndoială natura socială a ființei umane.

Cunoștințe epistemologice: studiază cunoștințele umane, luând în considerare originea, sfera și limitele sale.

Cunoștințe metafizice: studiază ce este realitatea și proprietățile ei. Pentru a face acest lucru, el încearcă să descrie originea lumii, a existenței umane, a ființei, a timpului și a spațiului, printre altele.

Filosofia limbajului: studiază limbajul, relația sa cu gândul și capacitatea sa de a genera cunoștințe din interpretarea About-Meaning.com și referințe.

Cunoștințe metafizice: studiază realitatea și noțiunile fundamentale care definesc ființa, obiectele, existența, printre altele.

Cunoștințe politice: studiază relațiile umane în comunitate. De asemenea, studiază formele de guvernare, organizațiile sociale și termeni precum putere, justiție, libertate, printre altele.

Cunoștințe logice: studiază structura, forma, validarea argumentelor exprimate prin limbaj. De asemenea, studiază noțiunea de adevăr.

Cunoașterea esteticii: studiază frumusețea, formele și creațiile artistice.

Cunoștințe etice: studiază comportamentul uman prin standarde morale, virtuți, valori fundamentale.

Fenomenologie: este studiul care caută să interpreteze lumea prin conștiință, folosind interpretarea și manifestarea experiențelor umane.

Exemple de cunoștințe filosofice

Cunoașterea filosofică poate fi evidențiată în lucrările a numeroși filosofi care au reflectat asupra a ceea ce este ființa, cunoștințe, etică, experiențe sensibile, idei. Acestea sunt cele mai importante:

• Tao te ching. Acesta conține bazele taoismului filosofic, un sistem de gândire bazat pe Tao, care se referă la ordinea universului și a existenței.
• Republica. Conține reflecțiile lui Platon asupra naturii, limitelor și sferei organizării politice a societății.
• Metafizică. Este compilația unei serii de tratate scrise de Aristotel despre înțelegerea ființei, existența lui Dumnezeu și obiecte matematice, printre altele.
• Leviatan sau Materia, forma și puterea unui stat ecleziastic și civil. Această lucrare abordează explicația și justificarea statului absolutist care servește la stabilirea unei relații de control asupra cetățenilor, pentru a menține pacea și ordinea socială.
• Principiile matematice ale filozofiei naturale. Este o lucrare de natură filozofică și științifică în care se stabilesc fundamentele importante ale fizicii.
• Două tratate privind guvernarea civilă. Lucrare în care se reflectă societatea, politica și drepturile fundamentale ale omului și în care sunt puse bazele liberalismului.
• Contractul social. Este o lucrare privind filozofia politică care se ocupă de libertatea și egalitatea cetățenilor într-un stat organizat în baza unui contract social. Acest contract social se referă la acordul la care au ajuns, în mod voluntar, statul și cetățenii și în care sunt recunoscute o figură de autoritate, o serie de reguli, îndatoriri și drepturi.
• Critica rațiunii pure. Este o lucrare care caută să răspundă dacă metafizica poate fi considerată o știință. Principala sa contribuție este aspectul critic pe care autorul îl aduce asupra pozițiilor apărate de ramurile filosofice ale raționalismului (rațiunea intervine în dobândirea cunoștințelor) și empirism (ideile și cunoștințele se formează din experiență).
• Ființa și timpul. Această lucrare abordează simțul temporal al ființei. Printre contribuțiile sale se numără definirea ființei umane ca fiind o ființă de putere și evidențierea faptului că existența vine înainte de esență.
• Dialectica iluminismului. Este o lucrare de critică socială. Principala sa contribuție la filozofie este critica utilizării rațiunii ca instrument de a domina natura și semenii noștri (motivul dominant pierde din vedere scopul esențial căutat de ființele umane). Se evidențiază și introducerea conceptului „industrie culturală”, pentru a se referi la valorificarea și activitatea comercială a culturii.

• Tipuri de cunoștințe.
• Cunoașterea empirică.
• Cunoștințe științifice.