Ce este consangvinizarea:
Consangvinizarea este o practică conform căreia un grup de indivizi respinge sau neagă încorporarea indivizilor în afara grupului însuși. Cuvântul, ca atare, este alcătuit din prefix endo-, care înseamnă „interior” și -gamie, care înseamnă „unire”.
Consangvinizarea este un comportament sau atitudine socială în care membrii altor grupuri sunt împiedicați să se asocieze sau să se unească, fie pentru căsătorie, fie pentru reproducere, cu membrii unui anumit grup.
În acest sens, grupurile endogame limitează de obicei uniunile sau căsătoriile grupului lor ținând cont de factori precum: având o ascendență sau o descendență comună, aparținând aceleiași clase sociale, având aceeași religie, fiind parte a aceluiași grup etnic sau să fii nativ din aceeași zonă geografică.
În antichitate, consangvinizarea era foarte frecventă din diverse motive: menținerea puterii în cadrul aceleiași familii (aristocrații, grupuri hegemonice), stabilirea alianțelor cu alte grupuri din aceeași clasă socială (aristocrați, burghezi) sau menținerea purității unui presupusa rasa.
Consangvinizare în biologie
Conform biologiei și geneticii, consangvinizarea este trecerea între indivizi din aceeași rasă, comunitate sau populație care este izolată atât geografic, cât și genetic. Într-o cruce consangvinizată, șansele de a avea descendenți afectați de trăsături recesive sau tulburări genetice sunt crescute.
Consangvinizare și exogamie
Consangvierea este opusul consangvinizării. În acest sens, constituie practica asocierii sau stabilirii uniunilor conjugale între oameni de diferite ascendențe, grupuri sociale, etnice, religioase sau geografice. Biologia, la rândul său, consideră că exogamia este trecerea între indivizi din diferite rase, comunități sau populații, al căror rezultat este o descendență tot mai eterogenă la nivel genetic.
